FREUD-ARGUMENTE MOARTE, CONTRAARGUMENTE VII? -prof.dr.Lenuţa Popa-

Standard

A te situa în răspăr faţă de o autoritate consacrată,al cărei nume se află pe buzele tuturor,este un gest de iconoclasm,demolator de idol.Oamenii au nevoie de mituri,care le dau liantul convieţuirii ; n-ar putea trăi la înălţimile rarefiate ale Adevărului şi ,de aceea,treptat-treptat,născocesc sau afabulează…Şi-atunci,cine poate fi acel unul de-al lor care le demontează ,,idolul’’,care le năruie ,,templul’’ ,care devastează ,,domeniul rezervat’’? Şi, mai ales, ce oferă acesta,în schimbul,, amurgului unui idol’’,în schimbul…afabulaţiei?El ce aşază în loc?Şi pentru cine?
Nonconformistul filosof francez MICHEL ONFRAY (n.1959) a contrariat (din nou!) lumea ştiinţelor umaniste ,asumându-şi -de această dată-misiunea temerară de-a-l arăta pe SIGMUND FREUD (1856-1939) în faţa sa adevărată.Cartea ,,Freud,amurgul unui idol /Afabulaţia freudiană ’’ , publicată în 2010 (în România ,în 2011,la Editura Humanitas),dedicată cinicului antic Diogene din Sinope, desfăşoară arta argumentării ,vast si minuţios.
Documentate şi extrem de lucide,sagace,ironice şi pline de nerv,cele aproape 500 de pagini scrise de Onfray,în natalul Argentan , pun în discuţie tocmai caracterul ştiinţific al psihanalizei.Preluând butada ,,Psihanaliza este acea maladie al cărei leac pretinde că este’’(pusă în circulaţie de Karl Kraus ),Michel Onfray radiografiază doctrina şi practica freudiană,concomitent cu personalitatea fondatorului : în intimitatea acestuia,ca fiu şi ca soţ,ca părinte,ca evreu,în corespondenţă,în relaţiile cu pacienţii ,cu discipolii,ca autor de cărţi.Dovedindu-l pe Sigmund Freud drept ,,fabulatorul cu un dosar atât de încărcat’’,Onfray evidenţiază,totodată,temeiurile succesului secular.,,Reţeta’’ freudiană a acestuia conţine următoarele elemente :1.importanţa primordială acordată sexualităţii;2.organizarea ,,militară’’a psihanalizei;3.ipostazierea psihanalizei într-o viziune globală asupra lumii ,centrată pe inconştient ; 4.potrivirea nihilismului freudian cu nihilismul epocii;5. mediatizarea ulterioară a psihanalizei prin freudo-marxism.
Cartea lui Michel Onfray despre Sigmund Freud ne arată că ,,Împăratul e gol ! ’’.Autorul ei nu a aprins focul adevărului şi a luat-o la goană,ci,a rămas,ca de obicei ,printre oameni.Iar oamenii creează şi întreţin miturile pentru autoconservare.Când unul de-ai lor demistifică,demolează ,,idoli’’ ,ceilalţi se trezesc din conformismul vieţii,devin atenţi ,iau distanţă,atacă.Unii primesc darul noilor reguli ale jocului şi reevaluează…(În fond ,câţi Diogene din Sinope or fi trăind în Franţa?Dar în România?)
În ,,Freud ,amurgul unui idol/Afabulaţia freudiană’’,Michel Onfray conchide: ,,Fidelitatea faţă de morţi nu constă în ataşamentul faţă de cenuşa lor ,ci în viaţa pe care-o face posibilă dispariţia lor’’ (pag. 435). Cartea aceasta este preţul dezicerii autorului său (altădată ,pasionat el însuşi de Freud) în raport cu un mit secular.Contraargumentele lui Michel Onfray sunt,astfel,expresia schimbării sale la faţă şi darul oferit reevaluării.

2 responses »

  1. Acest blog este grozav. Există de multe ori toate informatiile adecvate la sugestii de degetele mele. Vă mulţumesc şi să menţină în sus de lucru superioare!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s